Un focar continuu de gripă aviară înalt patogenă a afectat, începând cu anul 2022, peste 184 de milioane de păsări domestice. Din primăvara anului 2024, virusul a făcut saltul la bovinele de lapte, contaminând peste 1.000 de efective de vaci. Un nou studiu condus de cercetătorii de la Iowa State University arată că glandele mamare ale altor animale de producție, precum porcii, oile, caprele, bovinele de carne și alpaca, sunt, de asemenea, adecvate din punct de vedere biologic pentru a găzdui gripa aviară. Acest lucru se datorează nivelurilor ridicate de acizi sialici găsite în aceste glande.

"Principalul lucru pe care am dorit să-l înțelegem în acest studiu este dacă există potențial de transmitere între aceste mamifere domestice și oameni, și se pare că există," a declarat Rahul Nelli, autorul principal al studiului și profesor asistent de cercetare în medicină veterinară diagnostică și a producției animale.

Urmărește cele mai noi informații pe canalul nostru de Telegram!
Accesează canalul

Ce sunt acizii sialici?

Acizii sialici sunt molecule de zahăr prezente pe suprafața multor tipuri de celule animale. Acestea oferă virusului gripal o „stație de andocare” microscopică de care are nevoie pentru a infecta o celulă gazdă; ele sunt un punct de intrare pentru atașare și invazie.

Un studiu anterior realizat de o parte dintre aceiași cercetători a constatat că ugerul bovinelor de lapte are niveluri ridicate de acid sialic, ceea ce a ajutat la explicarea modului în care focarul de gripă aviară H5N1 a reușit să se răspândească rapid în rândul efectivelor de lapte.

Receptori găsiți și la oameni

În studiul publicat în Journal of Dairy Science, echipa de cercetare, care include oameni de știință de la Colegiul de Medicină Veterinară ISU și Centrul Național pentru Boli Animale al Departamentului Agriculturii din SUA (USDA) din Ames, a găsit aceiași receptori de acid sialic și în glandele mamare umane.

Deși au fost raportate doar câteva cazuri sporadice de infecție cu H5N1 la animalele examinate în noul studiu, aceste specii nu sunt testate la scară largă, a explicat Dr. Todd Bell, profesor de patologie veterinară și co-autor al studiului. Dr. Todd Bell a menționat că, dacă nu căutăm, nu putem ști.

Riscul laptelui crud și al transportului

În efectivele de bovine de lapte, infecțiile cu H5N1 determină ca animalele bolnave să producă lapte contaminat cu virusul, ceea ce a dus la o supraveghere națională a probelor de lapte de vacă crud de către USDA.

Pasteurizarea ucide virușii gripali, astfel încât laptele cumpărat din magazin este sigur. Însă preocupările legate de laptele crud ar trebui extinse și la alte animale producătoare de lapte, a afirmat Rahul Nelli, deoarece unii oameni consumă laptele crud al acestor animale.

Prezența virusului în laptele de la vacile infectate a jucat probabil un rol în răspândirea H5N1 și crește riscul de transmitere la om, a spus Rahul Nelli. Dacă un virus la animalele domestice s-ar răspândi prin infecții respiratorii, puțini oameni ar fi în contact suficient de strâns pentru a-l contracta. Însă laptele este o situație complet diferită, deoarece este transportat în comunități.

Pericolul adaptării virale

Toate țesuturile glandei mamare examinate în noul studiu aveau receptori de acid sialic preferați atât de gripa aviară, cât și de gripa sezonieră care circulă mai ușor în rândul oamenilor.

Posibilitatea ca ambele tipuri de viruși să coexiste și să se transmită între diferite specii intensifică îngrijorările legate de apariția unor adaptări mai periculoase, a subliniat Dr. Todd Bell. În trecut, H5N1 a avut o rată de mortalitate la om de aproximativ 50%, deși cele 71 de infecții umane confirmate în timpul focarului actual au dus doar la două decese.

Dr. Todd Bell a subliniat că este necesar să încercăm să fim cu un pas înainte, astfel încât virusul să nu aibă șansa de a continua să se replice și, eventual, să evolueze în ceva și mai problematic.

Articol: Rahul K. Nelli et al, Exploring influenza A virus receptor distribution in the lactating mammary gland of domesticated livestock and in human breast tissue, Journal of Dairy Science (2025). DOI: 10.3168/jds.2025-26950

Sursa: phys.org

De 16 ani, Veterinarul.ro prezintă faptele și dezbaterile din profesie, cu scopul de a informa și sprijini comunitatea veterinară. Publicăm articole care reflectă atât perspectivele medicilor, cât și impactul asupra societății. Mulțumim pentru contribuția și implicarea adusă, editorilor și abonaților medici veterinari români, fără de care nu am fi putut exista. Le datorăm recunoștința noastră pentru perseverența de a rămâne fideli principiului care ne ghidează din prima zi: Veterinarul.ro există pentru și împreună cu comunitatea veterinară din România.

Înscrierile pentru a doua ediție 2026 a Clubului de Carte Veterinarul sunt deschise! Hai să discutăm despre Ministerul Bunului Simț, de Martin Lindstrom și alătură-te comunității noastre de lectură.
Completează formularul

Urmărește-ne pe rețelele sociale: