Un grup format din peste 50 de cercetători, coordonat de Universitatea din Surrey împreună cu Royal School of Veterinary Studies și Universitatea din Galway, a analizat literatura științifică despre rezistența antimicrobiană (AMR) publicată între 1990 și 2021.

Rezistența antimicrobiană în medicina umană și veterinară este bine documentată, însă echipa a constatat lipsuri de informații și un interes scăzut privind mediile rurale. Cercetătorii fac apel ca viitoarele studii să ia în calcul mai multe regiuni și contexte.

Mediul și apa

Din cele 13.367 de studii analizate, doar 738 (5,4%) au fost dedicate rezistenței la antibiotice în zone naturale, cum ar fi apele de suprafață, pajiștile și aerul. Cele mai multe dintre aceste cercetări s-au concentrat asupra țărilor bogate și asupra apelor dulci, mai mult decât asupra mediilor marine.

O treime (33,8%) dintre studii proveneau din China, de peste două ori mai multe decât din SUA (14,2%). Mai puțin de 1% au fost realizate de cercetători din țări cu venituri reduse, precum Afganistan, Etiopia, Mali și Uganda, deși autorii subliniază că acolo AMR are probabil cel mai mare impact asupra sănătății. În plus, legăturile dintre AMR și factori precum schimbările climatice sau microplasticele au fost puțin explorate.

O tendință de creștere, dar și multe lipsuri

Deși interesul față de mediul înconjurător este în creștere – 360 de studii (48,8%) au apărut între 2009 și 2018, iar 333 (45,1%) între 2019 și 2021 – cercetătorii atrag atenția că lipsurile de informații ar putea afecta sănătatea oamenilor și a animalelor.

„În ciuda volumului tot mai mare de lucrări, studiul nostru confirmă că știm extrem de puține lucruri despre cum se manifestă rezistența la antibiotice în anumite regiuni și contexte de mediu. Este o urgență și, dacă lumea științifică nu acționează rapid pentru a acoperi aceste lipsuri, riscăm ca rezistența la antibiotice să se răspândească necontrolat în zone pe care nu le monitorizăm corespunzător”, a afirmat Brian Gardner, cercetător la Universitatea din Surrey.

„Pentru a înțelege dezvoltarea rezistenței antimicrobiene în mediu, este esențial să fie studiată în mod cuprinzător, în diferite circumstanțe și contexte socio-economice. Această provocare complexă și urgentă trebuie privită prin prisma efectelor asupra sănătății oamenilor, animalelor și mediului, pentru ca măsurile de reducere a impactului să fie eficiente”, a adăugat Iñaki Deza-Cruz, lector la Royal (Dick) School of Veterinary Studies.

Sursa: vettimes.com