Analiza săptămânii: Bucurie sau tristețe creșterea salariului minim la 3.700 de lei de la 1 iulie

„Începând cu data de 1 iulie 2024, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art.164 alin.(1) din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include indemnizații, sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.700 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 168,000 ore pe lună, reprezentând 22,024 lei/oră” spune noua reglementare.

Proiectul de hotărâre prin care salariul minim brut va crește de la 1 iulie cu 400 lei este aproape sigur aprobat, fiind an electoral. Valoarea salariului minim brut garantat în plată este, începând cu 1 octombrie 2023, de 3.300 de lei. Vorbim, așadar, de o majorare a acestuia cu 400 de lei. 

Ministrul muncii și solidarității sociale, Simona Bucura-Oprescu, confirmase luna trecută, în cadrul unor discuții purtate cu mai mulți angajatori, că „începând cu 1 iulie 2024, salariul minim va crește la 3.700 de lei, așa cum a fost discutat în cadrul Consiliului Național Tripartit, dar în același timp se lucrează la un mecanism de stabilire a salariului minim în concordanță cu Directiva europeană”.

Modul de stabilire a salariului minim brut pe țară se va schimba în următoarea perioadă, în contextul intrării în vigoare a Directivei Europene nr. 2.041/2022, care ar trebui transpusă în legislația națională până la 15 noiembrie 2024. Practic, valoarea salariului minim nu se va mai stabili în urma negocierilor dintre Guvern, reprezentanții sindicatelor și patronatelor, în cadrul Consiliului Național Tripartit, ca până acum, ci în baza unui mecanism clar de calcul.

Viitorul mecanism prin care se va stabili și apoi actualiza anual salariul minim în România va ține cont de puterea de cumpărare, de costul vieții, de nivelul general al salariilor și de distribuția acestora, de rata de creștere a salariilor, dar și de productivitate. Totodată, se dorește sancționarea mult mai dură a celor care nu acordă salariul minim, dar și clarificarea unor aspecte ce țin de salariile nete. 

Dorința și predicțiile guvernanților cu această măsură este că ar urma să crească puterea de cumpărare a celor cu venituri mici. În realitate, prețul plătit de toți pentru această chestiune pur politică și artificială este creșterea inflației.

Măsura aduce mai mulți bani în piață. La această măsură, în toată arhitectura financiară, se adaugă și majorarea salariilor bugetarilor și recalcularea pensiilor, ceea ce duce la creșterea cererii pentru produse și servicii. Deși este justificată nevoia de a majora veniturile, care astăzi sunt insuficiente pentru un trai decent, ne putem aștepta la creșteri de prețuri. 

Aceste ajustări forțate ale veniturilor prin aruncarea pe piață unor sume de bani suplimentare nu duc decât la alimentarea inflației și perpetuarea ciclului nefast pentru o economie slab productivă. Creșterea salariilor duce la creșterea cererii, care duce la creșterea prețurilor și apoi trebuie să o luăm de la capăt pentru a găsi resurse pentru creșterea salariilor. Practic, nu rezolvăm nimic, doar producem dezechilibre suplimentare.

Ar trebui să rezolvăm problema prin creșterea productivității economiei românești. 

Pentru firme, deci și pentru cabinetele veterinare, creșterea salariului minim înseamnă costuri mai mari cu salariile. Acestea sunt costuri fixe. Ai sau nu ai clienți, salariul și taxele la stat trebuie să le plătești lunar. Nu le calculezi și nu le plătești, ai dosar penal și primești bonus taxe de recalculare și întârziere. Citiți articolul „Nereținerea la sursă a impozitelor și contribuțiilor poate fi pedepsită penal“ pentru a ști de ce să fii atent la calcularea taxelor și impozitelor către stat.

Spuneți că nu aveți salariați cu salariul minim și nu credeți că vă afectează? Eronat. Datorită inflației veți fi obligați să majorați toate salariile.

Ce soluții economice avem?

Literatura de specialitate ne spune că avem două variante. Pe termen scurt, reducem costurile fixe sau creștem prețurile. De undeva trebuie să facem bani pentru a plăti cel puțin costurile fixe: salarii, chirii, utilități, etc.

Teoretic, prima măsură care se ia în astfel de situații este reducerea costurilor fixe. Nu poți să reduci prea mult consumul cu energia, apa, transportul sau chiria. Este limpede. Atunci te poți îndrepta către reducerea numărului de salariați pe care îi ai angajați sau reducerea numărului de ore lucrate. Dar reducerea de personal nu este o soluție pentru cabinetele veterinare. Și așa nu este suficient personal de specialitate pentru necesitățile pieței veterinare. Reducerea numărului de ore lucrate este o soluție extrem de nefavorabilă pentru politica de resurse umane, fiind complet nepractică într-un cabinet veterinar, unde știi când începi munca, dar nu și când o termini.

Dacă nu reușesc să aducă bani suplimentari pentru această mărire din reducerile de personal, cabinetele veterinare vor trebui să ajusteze tarifele. Pare o sumă mică mărirea de 400 de lei a salariului minim. Dacă sunt 1-2 salariați, nu este o mare problemă creșterea prețurilor cu 2-3% pe ansamblu, la un rulaj semnificativ. Astfel se pot găsi soluții pe moment. Dar ce te faci cu restul salariilor care cu siguranță vor trebui mărite?

Dacă nu poți reduce cheltuielile fixe, atunci singura soluție este să îți diminuezi profitul. Dar aceasta înseamnă că păstrezi prețul actual al serviciilor veterinare pentru a nu pierde clienții, sau crești prețurile doar la anumite servicii mai rentabile, sau ajustezi prețurile cu mai puțin de 3% pe ansamblu, pentru a nu fi perceput negativ de către clienți. Indiferent care dintre aceste metode de păstrare a prețului o adopți, se va ajunge la scăderea profitului real. Aparent funcționezi, dar în realitate, ești în drum spre ATI. Nu vei putea fi sustenabil, mai ales daca ai împrumuturi sau credite. Poate o lună, poate două, dar mai mult de atât va însemna cu siguranță probleme grave pe viitor.

Problema este destul de complicată, mai ales că măsura lovește nediscriminatoriu în antreprenoriat, atât direct cât și indirect. 

Statul nu are nicio problemă să majoreze salariul minim, pentru că el nu mai are angajați cu salariul minim, iar el, statul, câștigă la buget mai mult decât banii pe care-i primește în plus angajatul cu salariul minim brut pe economie. Angajatul va primi (dacă întreaga sumă va fi impozitată), 138 de lei în plus, iar statul, restul, până la 400 de lei. Și asta pentru că taxele pentru muncă sunt foarte mari, iar România nu are un sistem care să-i protejeze pe cei mai vulnerabili.

Salariul minim ar urma să fie majorat din nou din ianuarie 2025, la peste 4.100 de lei, pentru a se apropia de noile reguli privind salariul minim european. Așa cum am amintit, ar urma să fie calculat în funcție de un mecanism care ține cont și de productivitate și rata inflației.

Bonus, la pachet cu această lege, pentru cei care sunteți șoferi și vă grăbiți să ajungeți la cabinet mai este o veste proastă. Odată majorat acest venit la 3.700 de lei de la 1 iulie, punctul de amendă crește de la 165 de lei la 185 de lei.

Concluzie

O soluție pentru cabinetele veterinare ar fi creșterea productivității. Este o soluție fezabilă și reală. Practic, este nevoie de voință, determinare și puțină știință de management și marketing. Cabinetele veterinare sunt un tip de afacere mai special și de aceea cu ceva ajustări, bine realizate se pot depăși aceste impuneri legislative. Urmăriți-ne. Cu noile informații din Veterinarul Business vom învăța să utilizăm pas cu pas aceste instrumente, la fel de bine cum utilizăm bisturiul.

Puteți începe cu noul curs disponibil pentru medicii veterinari - Marketing în sala de recepție/așteptare. Puteți să găsiți noi idei valoroase pentru a crește încasările și performanța cabinetului.