Primul sistem de hrănire a căpușelor realizat în laborator pentru căpușele asiatice cu coarne lungi, dezvoltat de cercetători de la University of Melbourne, a transformat studiul căpușelor și modul în care acestea transmit boli. Noua tehnologie, care nu necesită utilizarea unei gazde animale, reduce nevoia de experimente pe animale în studiile asupra căpușelor și facilitează cercetări mai etice și mai reproductibile.

Studiul a demonstrat că platforma poate susține hrănirea și reproducerea completă a căpușei asiatice cu coarne lungi (Haemaphysalis longicornis) fără utilizarea gazdelor animale.

În Australia, această specie de căpușă este larg răspândită și are o importanță economică majoră. Ea este principalul vector al parazitului Theileria orientalis, o cauză importantă a pierderilor de producție la bovine.

Dovezi tot mai numeroase sugerează că mușcăturile de H. longicornis contribuie la apariția sindromului alfa-gal la oameni, o alergie la carnea roșie asociată cu un carbohidrat (galactoză-α-1,3-galactoză) prezent în saliva căpușelor.

Profesorul Nijhof a explicat că, în mod tradițional, cercetarea asupra căpușelor s-a bazat pe utilizarea animalelor vii.

„Acest lucru nu este doar consumator de timp, costisitor și problematic din punct de vedere etic, dar introduce și o variabilitate considerabilă din cauza răspunsurilor imune ale gazdei, a comportamentului de toaletare și a diferențelor individuale în atașarea și succesul hrănirii căpușelor”, a declarat profesorul Nijhof.

Profesorul Jabbar a afirmat că noua platformă de laborator elimină necesitatea utilizării animalelor ca gazde pentru căpușe.

„Platforma utilizează o membrană subțire de silicon și sânge de bovine din care a fost eliminată proteina de coagulare fibrina, pentru a reproduce caracteristicile esențiale ale hrănirii naturale”, a explicat profesorul Jabbar.

Platforma permite studii controlate asupra fiziologiei căpușelor, dinamicii microbiomului, achiziției și transmiterii agenților patogeni, precum și testarea la scară mare a unor noi pesticide și vaccinuri anti-căpușe în condiții standardizate de laborator.

Dr. Ghafar a explicat că, prin optimizarea grosimii membranei și a condițiilor de hrănire, echipa de cercetare a reușit să depășească limitările anatomice ale H. longicornis (piese bucale scurte și mobilitate redusă), care anterior împiedicau hrănirea artificială fiabilă.

„Pe măsură ce schimbările climatice, modificările utilizării terenurilor și comerțul global continuă să modifice distribuția căpușelor și a bolilor transmise de acestea în Australia, acest sistem de hrănire fără gazdă poate sprijini cercetarea integrată asupra animalelor purtătoare de boli, precum căpușele, cu importanță pentru sănătatea animalelor și a oamenilor”, a declarat Dr. Ghafar.

Cercetarea, condusă de Dr. Abdul Ghafar și profesorul Abdul Jabbar de la Melbourne Veterinary School din cadrul University of Melbourne, alături de profesorul Ard Nijhof de la Freie Universität Berlin, Germania, a fost publicată în The Veterinary Journal.

Articol: Abdul Ghafar et al, A reproducible, host-free feeding system for adult Haemaphysalis longicornis, The Veterinary Journal (2026). DOI: 10.1016/j.tvjl.2026.106561

Sursa: phys.org