Asociația pentru Îngrijire Virtuală Veterinară (Veterinary Virtual Care Association – VVCA), o organizație non-profit cu acoperire internațională, a creat o hartă care oferă o imagine de ansamblu asupra reglementărilor aplicabile serviciilor de îngrijire veterinară virtuală (telemedicină) în diferite țări. 

Harta poate fi consultată la următorul link: https://buff.ly/hajRKJu 

Poziția FVE privind telemedicina veterinară

Federația Veterinarilor din Europa (FVE) recunoaște rolul telemedicinei ca instrument de sprijin pentru medicii veterinari în furnizarea de servicii către societate. Totuși, FVE consideră că examinarea fizică directă, prescrierea și eliberarea de medicamente ar trebui să rămână preferabile în fața mijloacelor electronice. Indiferent de instrumentele utilizate, medicii veterinari trebuie să își exercite judecata profesională și rămân personal și pe deplin responsabili pentru serviciile oferite.

FVE definește telemedicina veterinară prin patru piloni principali:

1. Consultanță la distanță 

Aceasta presupune schimbul de sfaturi între medicul veterinar și proprietarul animalului. Sfaturile ar trebui să se bazeze pe încredere reciprocă și calitatea adecvată a informațiilor transmise. FVE recomandă autorităților de reglementare să definească situațiile în care consultanța la distanță poate fi efectuată de către medicul veterinar, care poate decide dacă este necesară o examinare fizică suplimentară sau dacă se impune pentru depășirea barierelor geografice, în interesul animalului.

2. Diagnosticul la distanță

Acesta implică realizarea unui diagnostic de către medicul veterinar pe baza examinării vizuale prin mijloace electronice. Pentru a stabili un diagnostic și/sau un plan de tratament este necesară o evaluare veterinară bazată pe cunoștințe directe ale istoricului și riscurilor actuale pentru sănătatea animalului. Informațiile relevante includ: istoricul de management și sănătate, rezultate ale testelor auxiliare, autopsii, investigații epidemiologice și alte date considerate necesare.

FVE recomandă definirea situațiilor în care diagnosticul la distanță poate fi efectuat, inclusiv în cazuri de opinie primară sau secundară (trimitere). Consultațiile de urmărire și controalele de rutină ar trebui, de preferință, realizate fizic, în funcție de judecata veterinarului. FVE recomandă ca reglementările să prevadă cazurile în care aceste controale pot fi efectuate la distanță.

3. Prescrierea la distanță

Aceasta se referă la prescrierea digitală a medicamentelor veterinare, care poate urma unui diagnostic stabilit la distanță. Prescrierea la distanță trebuie realizată doar de către un medic veterinar care are o relație profesională, clar documentată, cu clientul și pacientul (VCPR).

Pentru a evita abuzul de prescripții și utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor (de exemplu antimicrobiene, anestezice), FVE recomandă ca autoritățile veterinare naționale să asigure vizite regulate la ferme, implementarea prescripției electronice cu valabilitate limitată și aplicarea sistemelor de farmacovigilență și de monitorizare a prescripțiilor și eliminării medicamentelor.

4. Date medicale generate de terți

Se referă la schimbul de date biometrice generate de dispozitive electronice purtabile, capabile să monitorizeze parametri fiziologici sau să administreze tratamente.

FVE recomandă ca reglementările să stabilească modul și condițiile în care aceste date pot fi generate, utilizate și stocate. Acestea trebuie să respecte regulile naționale privind protecția datelor, confidențialitatea profesională și păstrarea înregistrărilor, aflate sub responsabilitatea medicului veterinar.

Poziția FVE poate fi consultată aici: https://buff.ly/dUa9XVR 

Surse: 

• vvca.org
• fve.org

 Articole cu același subiect: