AVMA adoptă o versiune actualizată a Modelului de Lege pentru Practica Veterinară

După trei ani de analiză, consultări și modificări, Delegația Asociației Americane de Medicină Veterinară (AVMA) a adoptat o versiune actualizată a Modelului de Lege pentru Practica Veterinară (Model Veterinary Practice Act – MVPA). Documentul oferă un set de principii orientative pentru cei care redactează sau revizuiesc legislația privind practica veterinară în diferite state.

Procesul de revizuire a fost coordonat de Consiliul pentru Servicii Veterinare (CoVS) al AVMA, împreună cu un grup de lucru extins care a inclus reprezentanți ai mai multor categorii profesionale din domeniu. Principalele modificări aduse MVPA includ recunoașterea rolului tehnicienilor veterinari, simplificarea procesului de autorizare pentru medicii veterinari care practică în mai multe state, includerea aspectelor legate de telemedicină și clarificarea relației medic veterinar–client–pacient (VCPR).

Sprijin pentru tehnicienii veterinari

Versiunea actualizată prevede că autoritățile statale din domeniul veterinar pot stabili criterii pentru recunoașterea specializării tehnicienilor veterinari, dacă se dorește diferențierea acestora față de colegii care nu dețin certificări echivalente. Astfel, un tehnician veterinar specialist ar putea fi recunoscut oficial la nivel de stat, ceea ce i-ar permite să își promoveze statutul distinct.

De asemenea, termenii folosiți pentru a desemna tehnicienii veterinari au fost standardizați, MVPA recomandând utilizarea cuvântului „licențiat” în locul altor termeni precum „certificat” sau „înregistrat”, pentru a reflecta mai clar natura procesului de reglementare.

Într-o întâlnire a comitetului de referință, Dr. Warren Hess, reprezentant al personalului AVMA pentru CoVS, a explicat că această abordare are scopul de a oferi coerență și claritate în contextul în care se discută extinderea rolului tehnicienilor în echipa veterinară.

Întrebat de ce MVPA nu include o prevedere legată de introducerea unui nou rol, cel de practician veterinar de nivel intermediar (midlevel veterinary practitioner – MLP), Dr. Gail Golab, director medical veterinar și vicepreședinte executiv adjunct al AVMA, a afirmat că este necesar mai întâi un efort de integrare mai eficientă a tehnicienilor existenți, deja bine pregătiți.

Licențierea prin recunoaștere reciprocă

Un alt capitol modificat se referă la simplificarea procesului prin care un medic veterinar, licențiat într-un stat, poate obține autorizația de practică într-un alt stat. De multe ori, acest proces implică documentație detaliată, teste de cunoștințe juridice specifice statului și chiar prezența fizică pentru amprentare.

Dr. Theresa Kelliher, delegată din Nebraska, a semnalat dificultățile pe care le întâmpină unii veterinari, în special cei care lucrează în domeniul păsărilor sau porcinelor, fiind nevoiți să se deplaseze în fiecare stat pentru a îndeplini cerințele de licențiere.

MVPA recomandă crearea unor baze de date electronice care să faciliteze și să accelereze procesul, însă fiecare stat decide în mod independent în ce măsură adoptă aceste recomandări.

Telemedicina și relația medic–client–pacient

Având în vedere dezvoltarea serviciilor de telemedicină, MVPA include acum o secțiune dedicată acestui subiect. Conform noilor prevederi, telemedicina trebuie să se desfășoare doar în cadrul unei relații VCPR stabilite anterior în persoană. Sunt incluse și detalii privind confidențialitatea, păstrarea documentației și continuitatea îngrijirii.

În timpul dezbaterii, Dr. Timothy Smaha, delegat supleant din partea Asociației Americane a Veterinarilor din Industrie, și-a exprimat îngrijorarea că definiția tele triajului nu include în mod clar serviciile de control toxicologic. În replică, Dr. Gail Golab a explicat că aceste servicii, cum sunt liniile telefonice pentru intoxicații la animale, sunt incluse în termenul general de tele triaj, care acoperă orice furnizor care ajută deținătorii de animale să decidă dacă este necesară consultarea unui medic veterinar și cât de urgent este cazul.

Un document-model, nu o lege obligatorie

Înainte de adoptare, unii delegați au sugerat retrimiterea documentului către Consiliul Director AVMA, dar propunerea nu a fost acceptată. Cu un vot de aprobare de 96%, MVPA a fost adoptat în forma prezentată.

Dr. Jennifer Krueger, delegată din Maryland, a declarat că acest tip de document presupune un efort susținut de ani de zile din partea CoVS și a încurajat delegații să nu respingă o propunere utilă doar pentru că nu este perfectă.

După votul final, Dr. Rick Sutliff, delegat supleant din Florida, a subliniat că MVPA nu este obligatoriu și nu va fi adoptat în aceeași formă în toate statele. El a spus că este un document orientativ, din care fiecare jurisdicție poate selecta și adapta părțile care se potrivesc propriului context legislativ.

Sursa: avma.org

Primește ultimele noutăți veterinare

Abonează-te la newsletterul săptămânal Veterinarul.ro

În fiecare luni îți trimitem pe e-mail cele mai importante știri și articole din domeniul veterinar.

Mă Abonez