Într-un studiu coordonat de Universitatea din Agder (UiA) și publicat în revista Microorganisms, cercetătorii au analizat 331 de cai din patru comitate norvegiene. Rezultatele arată că nu mai puțin de 66% dintre aceștia au fost expuși la unul sau mai mulți agenți patogeni transmiși prin mușcătura de căpușă. „Este extrem de mult. Peste jumătate dintre caii testați au avut rezultat pozitiv pentru unul sau mai mulți agenți infecțioși transmiși de căpușe”, a declarat Hanne Kloster, doctorandă și coordonatoarea studiului.

S-au recoltat probe de sânge de la cai din comitatele Agder, Vestfold și Telemark, Vestland și fostul comitat Viken. Acestea au fost testate pentru anticorpi împotriva a trei boli transmise de căpușe: boala Lyme, anaplasmoza și encefalita de căpușă (TBE).

Prezența anticorpilor în sânge indică faptul că animalul a fost infectat anterior cu bacteriile sau virusurile respective. Anticorpii împotriva bacteriei Borrelia au fost cei mai frecvent întâlniți (47% dintre cai), urmați de anticorpii împotriva Anaplasma (34%) și anticorpii împotriva virusului TBE (10%).

„Aceste cifre sunt mai ridicate decât cele raportate în studii similare realizate în Suedia și Danemarca”, a precizat Kloster.

Mulți cai s-ar putea îmbolnăvi fără să fie diagnosticați

Proprietarii cailor au completat și un chestionar. Dintre cei 331 de cai incluși în studiu, doar unul fusese tratat cu antibiotice pentru o boală transmisă de căpușe. Această discrepanță poate sugera că mulți cai se îmbolnăvesc fără ca simptomele să fie recunoscute de proprietari.

„Dacă aveți un cal cu simptome nespecifice, ar fi indicat să îl testați pentru boli transmise de căpușe, mai ales în regiunile unde căpușele sunt frecvente”, recomandă Kloster.

Ea îi îndeamnă pe proprietari să fie vigilenți: „Recomand aplicarea de repelent împotriva căpușelor și verificări regulate ale animalelor. Nu există excepții – am găsit infecții la cai de competiție, cai de trap și cai islandezi.”

Diferențe între regiunile de coastă și cele din interior

Studiul a mai arătat diferențe între regiuni. Anaplasma a fost detectată la aproximativ jumătate dintre caii din zonele de coastă ale Agder și Vestland, dar la mai puțin de 20% dintre caii din Vestfold, Telemark și fostul comitat Viken.

Anticorpii împotriva TBE au fost la fel de comuni în Vestland ca în celelalte regiuni.

„În Norvegia de Vest nu s-au înregistrat cazuri de TBE la oameni. Faptul că am găsit un număr semnificativ de anticorpi la cai este surprinzător și interesant pentru cercetări viitoare”, a adăugat Kloster.

Caii, potențiali indicatori ai infecțiilor din zonă

Descoperirile au importanță atât pentru proprietarii de cai, cât și pentru publicul larg. Căpușele se răspândesc tot mai mult către nordul Norvegiei și pot fi transmise cu ușurință de la animale la oameni.

„Putem folosi caii ca indicatori ai nivelului de infecție în diferite regiuni”, a explicat Kloster.

Ea subliniază în special importanța descoperirii anticorpilor împotriva virusului TBE, care poate cauza meningită.

„TBE poate fi fatală pentru cai, dacă nu este tratată. Boala a înregistrat o creștere semnificativă și în rândul oamenilor în Norvegia, în ultimii ani”, a conchis cercetătoarea.

Jurnal: Hanne Kloster et al, Seroprevalence of IgG Antibodies Against Borrelia burgdorferi Sensu Lato, Anaplasma phagocytophilum, and Tick-Borne Encephalitis (TBE) Virus in Horses in Southern Norway, Microorganisms (2025). DOI: 10.3390/microorganisms13040771. www.mdpi.com/2076-2607/13/4/771

Sursa: phys.org