Un nou studiu sprijină concluziile analizelor anterioare privind pimobendanul și sugerează că acesta ar putea fi administrat mai devreme pentru a întârzia apariția insuficienței cardiace congestive (CHF).

Publicat în revista PLOS One, studiul a utilizat dosarele clinice a 928 de câini din cadrul programului VetCompass pentru a reproduce rezultatele studiului EPIC privind pimobendanul, publicat în urmă cu aproape zece ani.

Murmur cardiac de gradul IV

Unul din cinci câini (178; 19,2%) a primit pimobendan în termen de șase luni de la diagnosticarea unui murmur cardiac de grad IV, în timp ce restul nu au primit tratamentul.

După ajustări statistice pentru factori precum vârsta, rasa, comorbidități cronice și teste de diagnostic, studiul a constatat că riscul de dezvoltare a CHF în termen de cinci ani a fost redus la 34,6% în grupul care a primit medicamentul, față de 56,3% în grupul care nu l-a primit.

De asemenea, s-a constatat că animalele tratate au trăit mai mult, cu o durată medie de supraviețuire de 1.051 de zile, comparativ cu 905 zile în rândul câinilor netratați. Aceste valori sunt similare cu cele obținute în studiul EPIC (1.059 și, respectiv, 902 zile).

Similaritate remarcabilă

Profesorul Adrian Boswood, specialist în cardiologie veterinară la RVC și coordonatorul studiului EPIC, coautor al noii cercetări, a remarcat „o similaritate remarcabilă” între rezultate.

El a sugerat că aceste concluzii ar putea încuraja medicii veterinari să prescrie pimobendan câinilor suspectați de boală degenerativă a valvei mitrale (DMVD) care prezintă un murmur cardiac audibil, chiar și fără ecocardiografie.

„Aceasta poate fi o soluție pentru câinii ale căror familii nu pot urma recomandările actuale de tratament din motive financiare sau din lipsă de acces la investigații imagistice avansate”, a declarat el.

Decizii informate

Jane Murray, director adjunct al departamentului de cercetare din cadrul Dogs Trust, a declarat că este „încântată” de rezultatele obținute.

„Informațiile oferite de aceste rezultate permit medicilor veterinari și proprietarilor de câini să ia decizii mai informate despre momentul și modul de administrare a tratamentului, cu beneficii asupra speranței și calității vieții”, a adăugat aceasta.

Cercetătorii subliniază, de asemenea, importanța metodei de cercetare utilizate: emularea studiilor clinice, posibilă datorită programului VetCompass.

„Acest studiu demonstrează cum emularea studiilor clinice prin VetCompass poate genera dovezi solide și relevante din punct de vedere clinic, în special în situațiile în care studiile controlate randomizate nu sunt fezabile. Prin reproducerea cu succes a rezultatelor studiului EPIC folosind date din practica veterinară de zi cu zi, arătăm nu doar fiabilitatea metodei, ci și potențialul său de a ghida deciziile clinice. Visul de a valorifica experiențele acumulate în practica veterinară primară pentru a răspunde întrebărilor cu impact direct devine tot mai realizabil”, au afirmat coautorii Camilla Pegram și Dan O’Neill.

Sursa: vettimes.com