Liliecii sunt recunoscuți ca principalele gazde ale filovirusurilor, cum ar fi Ebola, însă speciile specifice care găzduiesc aceste virusuri rămân necunoscute. Un nou studiu condus de Universitatea din California, Davis, și Colegiul de Medicină Albert Einstein a dezvoltat un instrument inovator pentru a restrânge lista potențialelor specii gazdă și pentru a îmbunătăți supravegherea vieții sălbatice. Cercetarea se înscrie în eforturile globale de prevenire a transmiterii virale de la animale la oameni.

Publicat în Cell Host & Microbe, studiul explorează mecanismele moleculare care permit filovirusurilor să își recunoască receptorii celulari, oferind noi indicii despre gazdele necunoscute ale acestor agenți patogeni.

Identificarea gazdelor virale

„Întrebarea esențială este: de unde va proveni următoarea epidemie de ebolavirus?”, a declarat Simon Anthony, coautor principal și profesor asociat la Școala de Medicină Veterinară UC Davis. „Dacă nu cunoaștem gazda animală, nu putem prezice unde sau când va izbucni un nou focar.”

Cea mai mare epidemie de filovirus, cauzată de virusul Ebola, a avut loc în Africa de Vest între 2014 și 2016, ducând la peste 11.000 de decese și infectând peste 28.000 de persoane. Mai recent, un focar de filovirus provocat de virusul Marburg a izbucnit în septembrie anul trecut în Rwanda, cauzând cel puțin 15 decese și 66 de îmbolnăviri.

Mecanismul de intrare al virusului în celule

Acesta este cel mai cuprinzător studiu realizat până acum privind modul în care filovirusurile interacționează cu receptorii liliecilor. Pentru a infecta o celulă umană, virusul Ebola trebuie să se lege de un receptor celular specific prin intermediul unei glicoproteine virale.

În 2011, coautorul principal Kartik Chandran, profesor de microbiologie și imunologie la Colegiul Einstein, a contribuit la descoperirea proteinei Niemann-Pick C1 (NPC1) ca receptor esențial pentru intrarea virusului Ebola în celule.

„Remarcabil este faptul că toate filovirusurile izolate până în prezent necesită NPC1 pentru a infecta celulele”, a declarat Chandran.

Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat la scară largă interacțiunea dintre glicoproteinele diferitelor filovirusuri și proteina NPC1 a liliecilor. De asemenea, au folosit învățarea automată pentru a decoda mecanismele genetice care stau la baza acestor interacțiuni.

Specii de lilieci cu potențial ridicat de a fi gazde

Oamenii de știință au identificat speciile de lilieci ale căror proteine NPC1 au o afinitate ridicată pentru glicoproteina virusului Ebola și care trăiesc în regiunile unde au avut loc focare anterioare. Acest lucru oferă indicii importante despre speciile care ar putea servi drept gazde pentru virus.

„Este ca și cum am pune cap la cap două piese de puzzle aparent fără legătură – distribuția geografică și datele moleculare – pentru a răspunde la întrebarea: acești lilieci pot găzdui virusul sau nu?”, a explicat Gorka Lasso, coautor principal și profesor asistent de cercetare la Colegiul Einstein.

Implicații pentru prevenirea pandemiilor

Acest studiu oferă o direcție clară pentru viitoarele eforturi de supraveghere a filovirusurilor, ajutând la identificarea rezervorului gazdă al virusului Ebola și al altor virusuri înrudite. Pe măsură ce sunt descoperite noi ebolavirusuri și variante, cercetătorii pot folosi acest instrument pentru a evalua riscul de transmitere la oameni.

„Sperăm că această metodă va fi utilă nu doar pentru filovirusuri, ci și pentru alte virusuri emergente”, a spus Lasso.

Cercetarea a fost inspirată, în parte, de un studiu din 2015 realizat de Chandran, care a arătat că liliecii africani frugivori sunt aparent rezistenți la infecția cu virusul Ebola. Virusul s-a legat slab de receptorul NPC1 al acestor lilieci, ceea ce a sugerat că nu pot servi drept gazde eficiente.

„Această descoperire m-a intrigat profund”, a declarat Simon Anthony, care a contribuit anterior la identificarea celei de-a șasea tulpini cunoscute de Ebolavirus, virusul Bombali. „Este esențial să identificăm atât speciile care pot fi gazde, cât și pe cele care nu sunt susceptibile la infecție.”

Acest studiu a fost finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, National Institutes of Health și National Science Foundation's Predictive Intelligence for Pandemic Prevention. Cercetătorii speră că descoperirile lor vor contribui la dezvoltarea unor strategii mai eficiente pentru prevenirea și controlul epidemiilor cauzate de filovirusuri.

Sursa: vetmed.ucdavis.edu

 Articole cu același subiect: